Rețeaua Mustață. Judecătorul lui Dan Voiculescu, trimis în judecată pentru trafic de influență și luare de mită

Judecătorul Stan Mustață de la Curtea de Apel București, care ieri trebuia să se pronunțe în dosarul lui Dan Voiculescu, a fost reținut de DNA într-un dosar de corupție, împreună cu grefiera Mariana Curea. Acesta este suspectat că ar fi pretins bani și alte bunuri în mai multe dosare pe care le avea spre soluționare.

Cum opera rețeaua Mustață

Procurorii spun că rețeaua construită de judecătorul Mustață căuta inculpați de la care să obțină diverse sume de bani în schimbul cărora judecătorul se angaja să pronunțe sentințe favorabile. În unele cazuri, inculpații erau constrânși să dea bani pentru soluțiile favorabile. Iată cum descriu magistrații modul de operare a grupării judecătorului Mustață:

„Astfel, elementele definitorii ale funcționării grupului constituit de Mustață Stan, Alexandru Florian și Boraciu Ion se structurează pe mai multe paliere:

– întâlniri conspirative, asigurate cu frecvență aproape zilnică de Boraciu Ion, în biroul acestuia situat în București
– modul conspirat de comunicare, cu evitarea telefoanelor mobile;
– identificarea dosarelor penale în care judecătorul Mustață Stan putea pronunța soluții favorabile mituitorilor și cumpărătorilor de influență;
-formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătorești favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, disponibilitatea de a pretinde mită fiind exprimată cu privire la toate dosarele din lista de ședință, indiferent de gravitatea infracțiunilor;
– trimiterea în teren a inculpaților Boraciu Ion și Alexandru Florian, în vederea contactării posibililor mituitori sau cumpărători de influență, de către judecătorul Mustață Stan;
– amenințarea subiecților procesuali cu pronunțarea unor hotărâri judecătorești netemeinice, chiar dacă aceștia, în mod legal, aveau dreptul la o soluție favorabilă;
– banii se încasau de către unul din membrii grupului, care avea legătura cu mituitorii și cumpărătorii de influență, sumele fiind împărțite între inculpați, de cele mai multe ori în mod egal sau în funcție de contribuția adusă la săvârșirea faptei;
– membrii grupului au asigurat în permanență luarea unor măsuri de precauție, prin alternarea discuțiilor în camerele imobilului, evitarea discuțiilor telefonice, efectuarea de verificări în sistemul informatic ECRIS de către grefierul Curea Mariana;
– s-a asigurat ierarhia grupului în care judecătorul Mustață Stan a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalți inculpați, în pofida anumitor nemulțumiri exprimate de aceștia din urmă. În calitate de prietenă a inculpatului Mustață Stan, Curea Mariana a beneficiat și ea de avantajele liderului (de exemplu: organizarea zilei de naștere la mare, tort, flori, cadouri, etc.). Membrii grupului infracțional au valorizat rolul acesteia în gruparea criminală, din perspectiva funcției de grefier, în scopul deservirii în viitor a intereselor grupului, când judecătorul Mustață Stan urma să se pensioneze.
– un alt mod de operare a constat în accesarea grupării criminale de către potențialii mituitori și cumpărători de influență, prin intermediul inculpaților Boraciu Ion și Alexandru Florian; aceștia din urmă primeau bilețele cu numerele de dosare penale în care beneficiarii intervențiilor ofereau foloase materiale, Curea Mariana verifica pe portalul instanțelor de judecată la ce complet erau repartizate dosarele penale, după care consulta planificările existente la nivelul Curții de Apel București, pentru ca, în final, să le comunice membrilor grupului dacă respectivele cauze penale erau repartizate pentru soluționare judecătorului Mustață Stan sau altor judecători pe lângă care Mustață Stan susținea că poate să intervină, în vederea obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile.

Totodată, reținem și preocuparea permanentă a inculpatei Curea Mariana de a asigura „protecția” grupului, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică.

În ceea ce privește modul conspirat de comunicare de către membrii grupului, probațiunea relevă că aceștia s-au întâlnit într-o locație considerată „sigură”, ar fi vorbit șoptit, la ureche, atunci când era vorba despre intervențiile din dosarele penale și banii pretinși în legătură cu obținerea hotărârilor judecătorești. De asemenea, când discutau astfel de subiecte, obișnuiau să îndepărteze din cameră telefoanele mobile, în scopul de a nu fi interceptați prin intermediul lor. În același scop, discutau și în baia imobilului, însă, această ultimă măsură de precauție a fost ideea judecătorului Mustață Stan .

În împrejurările menționate, Mustață Stan le-ar fi comunicat interlocutorilor săi, Boraciu Ion și Alexandru Florian, numele părților din dosarele pe care le judeca și adresa completă la care aceștia locuiau. Judecătorul le aducea la cunoștință ce soluție mai favorabilă ar fi putut să o dispună față de părțile din dosar, în temeiul prevederilor mai favorabile din noul Cod de procedură penală. Mustață Stan obișnuia să le solicite inculpaților Alexandru Florian și Boraciu Ion să contacteze părțile din dosar și să le comunice că poate să le coboare pedepsele, în schimbul unor sume de bani.” (sursă: comunicat DNA)

A cerut mită de la MM Stoica

Procurorii spun că au identificat 7 cazuri în care judecătorul și colaboratorii săi au solicitat mită. Unul dintre cazuri fiind cel al lui Mihai Stoica, managerul echipei de fotabal Steaua care a fost condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul Transferurilor. „La data de 7 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion, în vederea pronunțării unei soluții favorabile unei persoane condamnate, în sensul admiterii contestației în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunțată la 4 martie 2014 de Curtea de Apel București. Inculpatul fusese condamnat pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”, susțin procurorii DNA

Șpagă pentru un condamnat la 7 ani de închisoare

Un alt caz documentat de procurori este cel al unui inculpat condamnat la 7 ani de închisoare. Procurorii spun că judecătorul s-a întâlnit direct cu inculpatul care avea o condamnare pe fond de 7 ani și care era în apel la Curtea de Apel. Judecătorul i-ar fi promis acestuia că poate interveni pe lângă judecătoarea Viorica Costiniu care delibera în dosar pentru a obține o sentință cu suspendare. Procurorii spun că în cadrul întâlnirii inculpatul aremis și o sumă de bani pe care însă judecătorul nu pus mâna, banii fiind luați de grefiera sa care a asitat la întâlnire.